V-ati gandit vreodata de unde oare incepe o pasiune si ce o modeleaza, o creste si o sedimenteaza atat de puternic incat devine intrinsec o parte din tine?
Sunt pasionata de parfumuri si asta o stiu, insa uneori aceasta pasiune devine tangibila, ca un prieten drag, ca o latura a mea atat de reala, care isi are parca propria existenta!
O pasiune ca o parte din tine, ce o poti personifica si care va avea apoi rolul unui personaj pozitiv, un prieten bun pe care te poti baza ori de cate ori inima si sufletul iti cer la unison o bucurie!
Caci, in adancul nostru, asta inseamna o pasiune - o bucurie personala pe care o ai doar tu, si pe care o aperi, o protejezi si o valorifici dupa propria dorinta!
Daca m-as întreaba cu sinceritatea-mi fireasca dar si cu o curiozitate copilareasca, cand a inceput pasiunea pentru parfumuri, nu as gasi raspunsul si, nici nu cred ca il voi gasi. Si nici voi, cei asemenea mie!
Pentru ca ceva ce sufletul il cere nu are nici timp si nici spatiu, are doar clipa! Momentul. Si atat!
Pur si simplu, a inceput cand nici nu stiam poate, ce inseamna un parfum!
Eram mica, atat de mica, sa fi avut poate vreo 6,7 ani? Nici eu nu mai stiu, atat de mica eram!
Mamaia si mama mea au primit cadou de la tatal meu doua parfumuri de la Cacharel.
Nu, nu am sa scriu bunica, pentru mine a fost si va ramane in inima mea mereu, mamaia! Atat de simplu si de firesc, ca dragostea!
Anais Anais avea mamaia si Lou Lou avea mama. Ani de zile am stat, am pandit sticlutele din vitrinele comuniste, asteptam momentele in care se parfumau cu ele ca sa primesc si eu “un puf”, faceam planuri, aveam ganduri si strategii iar toate, toate aveau acelasi singur scop - cum sa fac ca acele sticlute sa fie ale mele!
Stiam ca sunt prea mica si nu aveam voie, dar macar sticlutele, goale? Poate le pot umple apoi cu apa, chiar si de as fi imitat gestul parfumarii dar cu apa, doar sa fie ale mele!
Am asteptat poate ani, nici nu mai stiu si iata, sticluta de Anais Anais s-a golit. Era o sticluta de 100 de mililitri, formula veche, cu un parfum extrem de frumos si de persistent! O sticluta opaca din ceramica cu un capac ca de deodorant ziceam eu, semi-opac!
Sticluta, ca o mica opera de arta, parea felurita din aripi de zane si flori pictat diafan, atat de feminin si romantic, in tuse de roz pudrat.
Sublim, divin, prima mea întâlnire cu un parfum a fost atunci - cu o sticluta goala de Anais Anais.
Am incercat, cu o seringa sa umplu sticluta cu apa insa nu a mers, asadar m-am multumit cu ea asa cum era - micuta mea opera de arta! Era a mea, nimic nu mai conta!
Tin si acum minte momentul - mamaia (mamaia ii spuneam eu dar era atat de tanara, la fel si mama) m-a chemat la ea in dormitor si stiam ca avea sa imi dea ceva, dar nu stiam ce! Pentru ca singurele mele bucurii cand eram mica nu erau jucariile si nici papusile - erau bijuteriile (sau asa-zisele gablonturi), rujurile si sticlutele de parfum.
Cocheta si cu un aer boem, am crescut in hainute haute-couture, realizate de matusa mea croitoreasa caci in perioada anilor ‘90 nu se gaseau haine ca acum insa mereu imi alegeam materiale si modele diferite, deloc copilaresti, poate chiar haine “de oameni mari” croite pe marimea mea!
Povestea lui Lou Lou este mai simpla, stiu ca l-am zarit prima data in vitrina din dormitorul meu. O sticluta albastra de plastic cu un miros pudrat dulce, stiu ca ani de zile am cautat acel miros nestiind cum se numea parfumul.
Mirosea a farduri, a pudra si ani de zile dupa, cand l-am reintalnit, sufletul a regasit o parte din copilarie, o vitrina veche si comunista, o viata simpla dar atat de frumoasa si caldura si dragostea cu care am fost mereu crescuta!
Cu Cacharel am o legatura de suflet care pur si simplu s-a intamplat. Pe Eden l-am descoperit in scoala, si m-am indragostit de el - un miros unic, pamantiu si rece, misterios si atragator ca un magnet, un parfum senzual si fascinant pe care inca il mai iubesc, alaturi de Lou Lou si Anais Anais.
Desi arome usor vintage, poate desuete, eu le port cu bucurie si placere si imi evoca amintiri placute pe care astazi nu le poate inlocui niciun parfum nou!
Tin minte prima zi de liceu - m-a insotit Amor Amor - si tot el a fost parfumul primei iubiri, il purtam la intalnirile mele cu Tiberiu si il adoram, mi se parea cel mai frumos si mai potrivit parfum care sa simbolizeze dragostea adolescentina!!!
Pasiunea adevarata, autentica, nu tine cont de nimic, ea transcede timpul, spatiul si te transpune acolo unde iti doresti sa fii - acolo unde ai fost fericit, acolo unde inca, in sufletul si amintirea ta ii mai poti intalni pe cei dragi, acolo unde inima canta si sufletul vibreaza in armonie si echilibru, in bucurie si in dans!
Daca as mai purta Cacharel ? Oricand, cu bucurie! Si, nu doar ca as purta eu ci va indemn si pe voi sa le incercati, sa le testati si sa imi povestiti despre ele!
