Iubesc parfumurile de ani de zile, si asta nu este nicio noutate insa la fel de mult cum iubesc aromele si emotiile pe care ele mi le ofera, iubesc istoria parfumurilor si sticlutele goale, care poarta cu ele emotiile si amintirile trecutului, evoca momente din existenta noastra si raman marturii al unui ecou numit VIATA.
Sticlutele parfumurilor reprezinta partea tangibila a emotiei, a amintirii efluviului pe care l-am purtat, l-am adorat si care ne-a rasplatit cu clipe, cu momente de neuitat, momente care, adunate, au creionat intr-o maniera olfactiva, franturi de viata.
Sticlutele, mai mari sau mai mici, stau marturie si povestesc prin ele insele despre un trecut, despre o iubire, despre un sentiment. Pot ramane vesnice dovezi ale vremurilor, ale unei epoci ce se sfarseste si pot deschide porti spre cunoastere, spre nemurire.
Sticlutele reprezinta punti ale unui trecut care se intalneste cu prezentul - stalpi olfactivi ai istoriei parfumurilor, care leaga amintirile de prezent si le transpune in viitor cu ajutorul imaginatiei fiecarui om.
Istoria parfumurilor are menirea de a invia o aroma, are rolul de a te face sa calatoresti in timp si in viitor si sa redai, sa reorchestrezi in prezent, un trecut olfactiv glorios dar intr-o maniera contemporana.
Parfumul are si scopul de a impleti armonios trecutul cu prezentul, de a crea povesti olfactive a unor vremuri trecute si de a recrea parfumul vremurilor de alta data.
Mon Boudoir al casei frantuzesti Houbigant sta marturie in acest sens - desi creat in 1919, parfumul pastrat timp de 100 de ani in acele vechi sticlute, a putut fi recreat dupa un secol intr-o simfonie olfactiva moderna, dar pastrand totusi acea tusa originala.
Am patruns in universul magic al sticlutelor de colectie, intr-o lume olfactiva atemporala, unde istoria m-a purtat in timp, unde expresia eterica si efemera a emotiei, a trairii s-a materializat intr-un loc unde parfumul este adus la nivel de continut real - Muzeul Parfumului din Bucuresti.
Muzeul Parfumului din Bucuresti nu este un muzeu propriu zis, fiindca Romania, nu a avut niciodata cultul olfactiv dus la un nivel de arta a parfumeriei ci mai degraba un concept desuet al vremurilor trecute, insa, desi nu neaparat fauritori de esente ci consumatori si pasionati, ma bucur ca exista in aceasta tara un loc dedicat parfumurilor, o mica galerie ce cuprinde colectii si sticlute de colectie ale unor case de parfumuri cu istorie.
Colectii de sticlute rare, vintage, parfumuri de legenda, editii limitate ale unor parfumuri care au facut istorie, semnaturile parfumierilor celebri ale caror case le intalnim in parfumeria Beautik dar si o carte despre istoria parfumurilor - Istoria vizuala a parfumeriei in Romania, scrisa de Val Iacob - pe toate le intalnim in magazinul Beautik Haute Parfumerie de pe Calea Dorobanti nr 172.
Si iata, cum istoria se petrece in timp, Muzeul Parfumului din Bucuresti tocmai a implinit 10 ani saptamana trecuta si bineinteles ca am fost sa il vizitez.
Am simtit aceeasi bucurie ca de fiecare data si aceeasi emotie sa vad sticluta de Mon Boudoir, sticlele de colectie de L' Air du Temps de la Nina Ricci, esentele de parfum vintage de la Robert Piguet, editiile limitate de Habanita, unul dintre parfumurile mele favorite, dar si parfumul Quelques Fleurs L' Original, parfum adorat de Regina Maria dar purtat de printesa Diana la nunta sa cu printul Charles.
Muzeul Parfumului reprezinta o calatorie magica in timp, un loc unde fiecare iubitor si pasionat de parfumuri trebuie sa mearga si sa il viziteze dar, inainte de toate, sa se transpuna in timp si spatiu, in aromele vremurilor trecute, pentru a simti emotiile acelor vremuri cum se impletesc ele cu trairile de acum.
Muzeul nu percepe vreun cost de vizitare si se poate vizita oricand in programul pe care il are parfumeria Beautik Haute Parfumerie, in fiecare zi in intervalul orar 10:00 - 18:00.
Va indemn si va incurajez sa faceti aceasta incursiune in universul magic al parfumurilor si sa imi spuneti care a fost experienta voastra!
